Cu timp ... sau fara timp

De cate ori am ocazia imi place sa recitesc o poezie care ma face sa ma gandesc, sa ma opresc o clipa, sa cuget la viata mea, la ce se intampla in jurul meu, sa fac alegeri cat mai bune si mai corecte, sa ma lansez in provocari pe care sa le pot duce la bun sfarsit. Nu e corect sa tot spunem ca nu avem destul timp pentru una, pentru cealalta. Insa daca putem sa luam decizii corecte si daca am fi sinceri cu noi insine, ne-am da seama ca de fapt timp avem suficient ... chiar de multe ori prea mult, doar ca nu suntem seriosi in a-l imparti cat mai eficient cu putinta ...
Si poezia spune astfel ...

Fa-ti timp ... 

"Fa-ti timp sa iubesti 

Este secretul tineretii vesnice

Fa-ti timp sa razi 

Este muzica sufletului

Fa-ti timp sa plangi

Este emotia unei inimi mari

Fa-ti timp sa citesti

Este sursa cunoasterii

Fa-ti timp sa asculti

Este forta inteligentei

Fa-ti timp sa gandesti

Este cheia reusitei

Fa-ti timp sa te joci 

Este prospetimea copilariei

Fa-ti timp sa visezi

Este rasuflarea fericirii

Fa-ti timp sa TRAIESTI

Caci timpul trece repede

Si nu revine niciodata!"